După acea emisiune despre care v-am povestit anterior, doar la o zi, maxim două după, am şi sunat la o persoană care pusese anunţ pe site-ul local, pentru a cumpăra câţiva pui de prepeliţă. Am stabilit cu acea persoană să cumpăr puii de prepeliţă după câteva zile, timp în care urma să le pregătesc o cuşcă în care să-i cresc. Menţionez că la acea vreme nu ştiam absolut nimic despre prepeliţe şi despre modul lor de viaţă, în consecinţă, am trecut imediat la documentare. După trei sau patru zile în sfârşit am adus puişorii de prepeliţă acasă într-o cutie nu prea mare de carton. Imi amintesc că pe drum aceşti puişori s-au dovedit a fi destul de năzdrăvani, încercând să "zboare" din cutie, dar, spre bucuria mea nu au reuşit şi am reuşit să ajungem cu ei toţi acasă.
Cum am ajuns cu ei acasă au început grijile: în ce să le punem mâncare?, în ce să le punem apă?, iar nu după multe zile, ce să facem ca să nu mai facă la unghiuţe biluţe? formate din propriile lor dejecţii amestecate cu furaj, care aveau să ne dea mare bătaie de cap.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu